Metamorphosis

Dezveleşte-mă de pielea moartă!

Doar un strigăt

Şi copacii îşi pierd frunzele instant

 

Alerg printre frunze

Alerg printre muşte

Alerg printre cruci

Alerg prin mine

 

Gura nu strigă

Mâna nu prinde

Ochii se scurg

Palma îmi plânge

Picioarele stau amorţite

 

Alerg prin amintire

Mă lovesc de bucăţi din tine

Alerg către norul cu ploaie

Aştept să răsară un soare de smoală

Scuip…

carne cu durere, carne cu bucurie

carne cu suflet

 

Împinge-mă!

Pot să zbor şi cu o mână

rănită şi

una

ruptă.

 

Lasă-mă…

să alerg, să curg, să mor, să zbor!

Lasă un comentariu