Metamorphosis
Dezveleşte-mă de pielea moartă!
Doar un strigăt
Şi copacii îşi pierd frunzele instant
Alerg printre frunze
Alerg printre muşte
Alerg printre cruci
Alerg prin mine
Gura nu strigă
Mâna nu prinde
Ochii se scurg
Palma îmi plânge
Picioarele stau amorţite
Alerg prin amintire
Mă lovesc de bucăţi din tine
Alerg către norul cu ploaie
Aştept să răsară un soare de smoală
Scuip…
carne cu durere, carne cu bucurie
carne cu suflet
Împinge-mă!
Pot să zbor şi cu o mână
rănită şi
una
ruptă.
Lasă-mă…
să alerg, să curg, să mor, să zbor!
Lasă un comentariu