plimbare de iarnă

mergi cu tramvaiul

vezi un spital și îți vine să plângi

înseamnă că ai văzut prea mulți morți

sau ai omorât prea multe persoane

sau în tramvai e frig

sau tu simti că mori

plânsul e o prostie

poemul bradului fără ramuri

ai văzut vreodată un brad fără ramuri?

el crește spre cer cu setea fetei morgana de bărbați

toată forța pământului îl împinge către norii zgomotoși

urc mereu pe el: încă un pas sau doi sau trei.

de o vreme nu am mai coborât

și e tot mai frig aici sus

unde nu zboară nici soimii arctici

am lăsat adâncituri la fiecare pas

pentru un prieten bun care e singur de Crăciun

eu sunt unica lui povară

el îmi cântă prin scoarță colinde străvechi

într-un an vor veni toți prietenii

vor sta atârnați în adânciturile lui

va fi cel mai fericit brad fără ramuri

noi cele mai frumoase podoabe.

Publicitate

Zâmbet

Nu am coloana frântă. Beck’s.

Nu tânjesc la pâine caldă cu pulpe de pui bio sau american. Tom & Jerry.

Nu plâng după tați sau mame care nu și-au făcut treaba cu mine. Send my love to…

Nu sunt mâncat de escare, viermi și putoare prevestitoare. Încă.

Celulele nebune nu fac exerciții de înmulțire nenumărate în corpul meu cică rezistent. Waterfall.

Nu alerg după tandrețe, iubire, mângâieri ca un câine veșnic javră. Fără interes.

Nu am gânduri suicidare ca un sfert din poeții români, dar nici nu voi trăi prea mult. Te vreau.

Atunci de ce dracu nu zâmbesc în dimineața asta?

exercițiu de scriere

am început să fac exerciții

de scriere cu Champollion

până am ajuns să cânt yodeluri

în curtea bisericii

tu te dorești despletită ca o gorgonă

eu nu pun mâna pe rămășite sacre

închid ochii și miros coaste sângerânde

fotografia de la Tour Eiffel s-a decolorat

dinții au devenit galbeni de la prea mult Colgate Sparkling

oho, seara mă întâlnesc cu Sia

ne strâmbăm până ajungem sub aceeași perucă

Goldoni e fericit, eu sunt ca Jamal, negru.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

pasiv.nocturn.agresiv

Vavu are nevoie de timp

are nevoie de timp ca noi toți zici tu

el are nevoie să își crească în burtă creatura

să o facă grasă, cu sâni tunați noaptea pe ascuns, glezne subțiri

și gene care zgârie asfaltul la fiecare clipire

slow, slow down until I will shoot Vavu!

anii 80-90 erau fără bestii, doar chiuvete și perdele

acum Vavu îți vrea vocea adânc în el să îi hrănești frumusețea

poți măcar să îl suni

ești un fel de lapte virtual ce curge din ureche în pântece

dacă pleci să îl iei cu tine are nevoie de o moașă care recită poezii

noaptea când se nasc zbieretele între blocuri

poftim o gumă să aibă respirația proaspătă când îi scoți pentru totdeauna

creatura cu paiete și ochi metalici.

julyeta

doctorul meu are halat negru

vioara ta este roșie

pistolul se ascunde după deget

să nu îl intimideze genele tale false

din păr de copil ucis

în bar nu se mai vând povești cu romeo

tu performezi poezie goală

te-ai înviat și acum crești artificial la bec

sweet july…

Foto credit: Daniel Rosenthal

smaranda

dislexică, mică și arțăgoasă erai

în barba nepieptănată au rămas coji de piele de femeie coaptă

te sun de pe telefonul cu disc al bunicii

și nu răspunzi ca un șervețel rupt pe mijloc

de vântul dorinței

cerceii vor să stea la mână

unul mie unul ție

bem pahare din gelatină de picior

de Leo, câinele patroanei tale

pierd totul cu tine

și respirație și cântec de leagăn nocturn

băga-te-aș în cd-player să reciți proză comunistă

hai te pup smaranda!

poem sport

 

*acest poem se citește (de către poet, cititor, performer) făcând sport atât cât poate fizic

 

am primit cadou un trening: pentru sss…

nu râde nu râde nu râde babă vopsită

că-ți crap capul să scot creierul orb plimbat degeaba 80 de ani

crezi că e ușor să faci sport?

crezi că e ușor să nu dormi noaptea și să asculți muzică pe repeat

în așteptarea unei aripi de înger care să te biciuiască ?

crezi că e ușor să îți lași urmele pașilor în toate orașele Europei

ca să ți le strângă cu mătura și mașina de curățenie dimineața?

și eu unde sunt?

de ce nu mi-au lăsat urmele pașilor pe trotuar și străzi și scări

să încolțească când plouă cu lacrimi spermatoidizante

din ochi de femei-femei nu de femei-bărbat?

nu râde nu râde nuuu plânge femeie că nu vreau să îmi fie fertilizată urma

pantofului nou din seara aceasta

nu de tine, nu urma asta, nu seara asta.

plec. am plecat. sunt plecat!

 

 

 

Rugă în deşert de inimi

Fugi de mine.

Ia-mă cu tine să fug şi eu

de mine!

În suflete cangrenate locuim

din noapte în noapte.

 

Sunt ca o peşteră nelocuită

 

Şi peste tot văd găuri părăsite,

deşert şi o mare sărată

în care toate animalele de pe Arcă

plutesc… în derivă

moarte.

 

-De-ai da drumul la ploaie

să se inunde culisele

şi să răsară trandafirii,

apa să devină dulce

 

şi trupurile uscate din piele şi oase

să se umple cu …

 

Umbre

de aripi

şi miros

de îngeri!

 

Ia-mă cu tine şi lasă-mă

să rămân singur şi uscat

printre trupuri

arse

acoperite

de umbre

şi

miros

de…

 

inimi cangrenate

uitate.

Litera P- pronuntata perfect perceptibil

-Cum te numesti, Domnule ?
-Petru Popescu .
-Si ce lucrezi ?
-Prepar pesti pentru pulverizat.
-Bine, dar ce anume operatii faci ?
-Pun pestele pe placi, potrivesc placile pe plite, pregatesc patru putini pentru
pestele prajit, pulverizez pasta produsa, pun pe pungi.

-Dar de ce vorbesti numai cu „P”?
-Poftim ?
-De ce vorbesti numai cu „P”?
-Pot pronunta pe P perfect perceptibil.
-Ei, asta e acum ! Pun ramasag ca la intrebarile mele vei gresi.
-Primesc.
-Pe cit ?
-Pun prinsoare pe patru poli !
-S-a facut. Spune-mi ce-ti place sa maninci ?
-Peste, pastravi, plachie, potirnici, piftie piperata, pirjoale, pastrama,
papricas, papanas, porumbei, pui pane.

-Si ce vin bei ?
-Pinot, pelin, porto..
-Si ce desert ?
-Placinte, prajituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
-Dar inghetata obisnuesti ?
-Putin profiterole, parfait .
-Spune-mi cum iti petreci timpul liber ?
-Primavara prefer plimbarile pe potecile padurilor, prin parcuri.
-Dar vara ?
-Pescuiesc.
-Si iarna ?
-Patinez..
-Te pomenesti ca poti sa-mi spui o poezie numai cu litera „P”?
-Pot.
-Asta nu o mai cred. Spune-o!

POEZIA POETULUI PETRU POPESCU:
„Prin pustiuri, peste pietre
Pasari, pilcuri pribegesc
Parasindu-si puii proprii
Pe pamintul parintesc.
Prima pasare, pilotul
Plescaia puternic pliscul
Plutea privind pamintul
Pajistea, padurea, piscul.”

-Bine ! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei cind ai plecat ?
-Paraschiva papusico, pentru prinz presara putin patrunjel pe potarnichi. Pa!
-Vad ca am pierdut.
-Pardon, platesti patru poli pentru pierderea pariului.
-Platesc.
-Pune paralele pe portofel.
-Inca o intrebare.
-Poftim !…
-Ce adresa ai matale ?
-Prelungirea Popa Petrescu 4, parter, plecind prin Pingari, peste pod.

(dialogul nu imi apartine, este primit pe mail)