dans macabru estival
uneori vara e plină de ciulini
și porumbei care vor să mănânce carne
nu știu să fiu diplomat nici cu mașina roșie care îmi face cu ochiul
seducător
o invit la dans
și ea începe să dea din buric
debusolant
marea își așteaptă sirena să îi facă valuri
vara, vara, vara când leșin mă îngroapă sub casa câinelui
în 11 iulie sirenele înoată în ochii oamenilor insulari
11/07/2016 la 10:03
Alex, ma bucur ca te vad fericit intre ciulinii si porumbeii mancatori de carne…si altele..transmiti din frumoasa insula Tinos atata fericire ca se ia.. Imi plac poeziile tale! Agripina
19/07/2016 la 22:38
Vă mulțumesc tare mult! Imediat ați simțit aerul de Tinos în poezie, ați surprins foarte bine… chiar în Tinos am scris-o. 🙂